Într-o descoperire remarcabilă de-a lungul coastei Adriatice, arheologii au scos la iveală un artefact excepțional de bine conservat în adâncurile Peșterii Crno Jezero. Localizată pe peninsula Pelješac, descoperirea include o cap de teracotă care reprezintă o mască teatrală grecească, datând de acum mai mult de două milenii. Obiectul a fost recuperat dintr-o secțiune izolată și aproape intactă a peșterii, ducând experții să creadă că ar putea revela existența unui sanctuar ilirian antic dedicat ritualurilor cu vin și ofrandelor votive.

Campania de săpături a avut loc între 23 aprilie și 4 mai în acest an, organizată de Muzeul de Arheologie din Dubrovnik. Specialiștii estimează că masca a fost realizată între secolele IV și III î.Hr. Una dintre cele mai distinctive caracteristici este structura sa goală, cu o deschidere mică în partea de sus, sugerând că inițial fusese montată pe peretele peșterii ca parte a unei instalații rituale.

Legături cu Cultul lui Dionysos

Cercetătorii subliniază că astfel de măști în lumea antică erau strâns asociate cu teatrul și închinarea lui Dionysos, zeul grec al vinului, extaziei și dramei. Descoperirea numeroaselor vase de vin în aceeași zonă a peșterii susține și mai mult ipoteza că acest site a găzduit ceremonii religioase și adunări rituale.

Arheologul Krešimir Grbavac a descris momentul descoperirii ca fiind captivant, amintind cum fața măștii a apărut treptat pe măsură ce straturile de pământ erau îndepărtate cu grijă în lumina slabă a peșterii. Conservarea artefactului se datorează microclimatului stabil și naturii izolate a camerei unde a fost găsit.

De la Adăpost la Sanctuar

Analiza istorică relevă faptul că peșterii a servit multiple scopuri de-a lungul secolelor. În timpul Epocii Bronzului, în jurul celui de-al doilea mileniu î.Hr., probabil a funcționat ca un refugiu în timpul conflictelor sau condițiilor meteo severe. Ulterior, din sfârșitul Epocii Bronzului până la începutul Epocii Fierului, spațiul a fost transformat într-un loc de înmormântare.

Datarea prin carbon radioactiv a resturilor umane indică faptul că între 1012 și 481 î.Hr., peșterii a funcționat ca o necropolă timp de peste cinci secole. După ce această perioadă de înmormântări a încetat, site-ul s-a transformat într-un sanctuar ilirian, activ de la sfârșitul secolului IV până la mijlocul secolului I î.Hr. În interior, arheologii au găsit vase miniaturale în stil grecesc, inclusiv amfore, boluri și kylixuri, alături de obiecte de lux folosite pentru depozitarea și consumul vinului.

Simbol al Puterii Iliriene

Experții notează că aceste bunuri de lux importate nu făceau parte din viața de zi cu zi a ilirienilor, ci mai degrabă simboluri de bogăție și influență în comunitatea locală. Probabil au fost folosite în ceremonii religioase și lăsate ca ofrande zeilor. Această descoperire aruncă o lumină nouă asupra practicălor spirituale complexe și conexiunilor comerciale ale societăților iliriene antice de pe coasta Adriatică.