Federația Română de Fotbal a lăsat o bombă în marți, publicând o radiografie financiară completă a fiecărui club din Superliga României. Raportul, supravegheat de Răzvan Burleanu, a evaluat echipele eligibile pentru sezonul 2026-2027 folosind opt indicatori stricti: lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, costurile salariale, fluxul de numerar operațional, dependența de venituri și perspectivele financiare pe termen scurt. Rezultatele au fost aspre. În timp ce unele cluburi s-au lăudat cu „sănătate financiară excelentă” sau „bună”, șapte au aterizat în categoria „necesită îmbunătățire”. Printre acestea se număra Dinamo București, o includere surprinzătoare pentru un club care a ieșit din insolvență acum un an și care părea să fi lăsat demonii financiari în urmă.

Gătăianțu: „Niciun motiv de alarmă”

Confuzia a răspândit prin baza fanilor, dar conducerea clubului a rămas calmă. Dan Gătăianțu, Președintele Consiliului de Administrație și CFO-ul Dinamo, a ieșit în față pentru a aborda controversa. El a explicat că noua metodologie a FRF se bazează pe instantanee financiare de sfârșit de an. Pentru un club în poziția unică a Dinamo — ieșind din insolvență în 2024 și înregistrând o pierdere de 25 de milioane de lei în 2025 — acești indicatori sunt așteptați să reflecte durerea tranzitorie, nu eșecul pe termen lung.

Gătăianțu a subliniat că indicatorii negativi sunt de fapt un testament al angajamentului acționarilor. „Este o reflectare a intenției și dorinței acționarilor de a reinvesti în creșterea administrativă și sportivă a Dinamo”, a declarat el. Când a fost întrebat dacă fanii ar trebui să se îngrijoreze, răspunsul său a fost neechivoc: „Nu există niciun motiv de îngrijorare. Este o reflectare corectă a momentului actual al acestui proiect și o reflectare a sprijinului acționarilor pentru acest proiect.”

O pauză strategică

Raportul evidențiază echilibrul delicat între prestigiu istoric și conformitatea financiară modernă. Istoria recentă a Dinamo este o coastă de munte, de la prăbușire aproape de stabilizare sub noua proprietate. Pierderea de 25 de milioane de lei citată în raport nu este un semn de gestionare proastă, ci mai degrabă o fază de reinvestire strategică. Clubul își reconstruiește infrastructura, atât pe teren, cât și în afara lui. Pentru susținători, mesajul este clar: fundația este pusă, chiar dacă situațiile financiare par șubrezite pe termen scurt. Viziunea pe termen lung rămâne intactă, susținută de proprietari dispuși să absoarbă pierderi pe termen scurt pentru glorie viitoare.