Coasta Croației a fost promovată de ani de zile ca una dintre cele mai curate destinații marine din Europa, dar datele de mediu proaspete sugerează că această reputație se erodează. Cea mai recentă evaluare a Agenției Europene de Mediu plasează apele croate pe locul cinci în UE pentru calitatea apei de baie, o scădere remarcabilă față de locul trei deținut acum doi ani. Analisti avertizează că un raport viitor ar putea dezvălui o traiectorie continuă în scădere pe toată Marea Adriatică, ridicând îngrijorări pentru sectorul turistic care generează aproximativ douăzeci de procente din PIB-ul național.

Presiuni asupra infrastructurii și traficul naval

Dr Slaven Jozić, cercetător senior la Institutul de Oceanografie și Pescuit, explică că metodologia agenției evaluează condițiile apei pe parcursul a patru sezoane de vară consecutive. Analiza sa arată o contracție constantă a volumului de ape de baie de calitate excelentă din 2021, cu proiecții care indică un minim istoric până în 2026. Degradarea nu este distribuită uniform. Porțiunile de coastă din apropierea Kaštela și Rijeka, în special zona Kantrida, se confruntă cu poluare persistentă. O mare parte a poluanților se infiltrează prin apele freatice, făcând urmărirea precisă a surselor dificilă.

Problema de bază provine din sistemele municipale proiectate pentru o fracțiune a numărului actual de vizitatori. Rețelele de canalizare, stațiile de epurare și facilitățile de gestionare a deșeurilor cedează în mod obișnuit sub cererea din perioada de vârf. Turismul nautic a amplificat tensiunea. Capacitatea marinelor, locurile de acostare și înregistrările vaselor au crescut, dar măsurile de protecție ambientală și infrastructura de recepție a deșeurilor nu au pășit la fel de repede. Reglementările cer ca fiecare vas echipat cu toaletă să instaleze un rezervor de reținere și să-l golească pe uscat, dar conformitatea rămâne inconsistentă. Experții suspectează neconformitate pe scară largă, cu multe vase care descarcă deșeuri direct în apele costiere.

Presiuni climatice și riscuri economice

Temperaturile mai ridicate ale mării complică problema. Căldura crescută accelerează supraviețuirea bacteriilor și extinde fereastra pentru infecții transmitate prin apă, reprezentând riscuri crescută pentru copii, vizitatorii în vârstă și călătorii cu imunitate scăzută. Schimbările termice declanșează, de asemenea, înfloriri frecvente de alge care epuizează nivelurile de oxigen și stresă ecosistemele marine. Căldura extremă de vară suprasolicită în plus rețelele de drenaj, creșând probabilitatea de revărsare a apelor reziduale neepurate.

Implicațiile economice sunt clare. Turismul litoral se bazează în totalitate pe siguranța percepută și frumusețea naturală. Dacă calitatea apei continuă să se deterioreze, efectele vor depăși daunele ecologice și vor duce la pierderi financiare directe pentru hoteluri, restaurante și municipalități locale. Condițiile actuale nu cer încă măsuri de urgență, dar ignorarea traiectoriei atrage daune pe termen lung. Autoritățile regionale se confruntă cu o presiune crescândă de a moderniza instalațiile de epurare, de a aplica reglementările navale și de a integra reziliența climatică în planificarea litorală înainte de următorul sezon estival.